Nie ni-i jăle de lumea care a trecut de vârsta copilăriei şi a pierdut tot infantilismul pe care l-a avut vreodată. Să fii copil, asta-i заебись, să fii copil la orice vârstă, asta-i охуйтельно. Ieri am văzut la Odeon o mulţime de copii, cu vârsta între 17 şi 40 de ani, copii care au venit, vorba proverbului: to join the miracle of animation. Miracle удался, unul din scurtmetrajele poloneze în genere mi-a adus aminte de filmul "A 7-ea pecete", a forever young-ului Bergman, Ingmar nu Ingrid. Un alt scurtmetraj, nemţesc, ne-a dat de înţeles că fericirea e chiar lângă noi, este de ajuns să întoarcem capul şi să vrem să o vedem. Nu şi cireaşa de pe tortul animaţiei a fost un filmuleţ în care muzica capătă formă vizuală iar Veneţia este mai colorată ca niciodată. Plus la asta acolo era un motan tare чёткий. Mai pe scurt, nu rataţi şansa de a bucura copilul din voi, dacă încă nu l-aţi ucis окончательно.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu