Prefață
Lăsați oameni buni facebook-ul. O să vă sară-n cale foarte mult timp pentru primblare, beţie, filme, cărți, creație. futai şi alte delectări plăcute pentru sămânţa umană şi delectabile pentru sămânţa Dumnezeiască.
Cuprins
Cercetătorii britanici au descoperit că Mihai Ghimpu stă плотно aşezat pe barbiturice. Glumeam, asta a fost un fel de antract.
Post Scriptum
- De ce Post Scriptum, debilule?
- Потому что гладиолус!
Bille August - 1987 Pelle The Conqueror (Pelle Cuceritorul)
Sincer, bag degetu-n plămâni, nu mi-a plăcut niciodată să privesc ecranizările înainte de a citi cartea. Filmul danezului Bille August l-am privit înainte de a citi cartea cu același nume semnată de alt danez, Martin Andersen Nexo. Subiectul e simplu ca bună ziua, doi emigranți suedezi, tatăl și fiul, vin în Danemarca pentru o viață mai bună. Viața nu este chiar așa de bună pe cât pare, chiar dacă are și părțile ei pozitive. Copilul care coboară pe țărmul danez își dă seama că va avea de suferit mult până va bea cafea cu lapte în familiarul domiciliu. Genul epic în pelicula dată e adus la perfecţiunea nesănătosă. Regizorul nu oferă nici o dovadă de interpretare personală, e doar o viziune a slovelor înşirate pe hârtie. Vizionând-ul, chiar ai impresia că citești o carte, cuvânt cu cuvânt, frază cu frază, foaie cu foaie. Bille August își construiește narațiunea lent, oferind o mare atenție detaliilor și lumii interioare a personajelor sale. Personajele sunt și ele la nivel, mai ales cele din rolurile principale: Max von Sydow, exploziv ca o bucată de rocă magmatică în rolul bătrânului tată; Pelle Hvenegaard în rolul lui Pelle, extrem de plastic pentru o vârstă atât de fragedă. Filmul ar putea fi un omagiu adus copilului care-și formează sufletul în cazanul maturizării. Sufletul fierbe, şi devine tot mai pregătit să pășească în lumea mare. Toată maturizarea se petrece pe fonul unui suflet patriarhal care se stinge, putrezeşte precum o lumânare uitată în iarna nordică. O poveste recomadată tuturor vârstelor care încă vor să cucerească lumea. Божусь!
Stanley Kubrick - 1964 Dr. Strangelove or: How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb (N-are rost să traduc un titlu atât de пиздатый)
Malciki! Asta da umor negru! Mai negru decât buzele lui Eddie Murphy, mai negru decât genunchii lui Michael Jordan, mai negru decât discursurile lui Martin Luther King Jr.. Negru până la întuneric. În orice caz, n-ai voie să te baţi în war room. E clar. Americanii în faţa comuniştilor arată exact aşa cum arată comuniştii în faţa americanilor. Sieg.... pardon! Peter Sellers, este aşa un flăcău, se află undeva între Sergiu Voloc şi Orfeu. В рот мне ноги, asta же-i Kubrick? Băieţi, fumaţi ceapă mai departe la filmele de la Patria Chişinău, harpacică la filmele de la Patria Cahul, şi brusturi la filmele de pe torrentsmede. Sieg... Ура!Ура!Ура!...Pardon! Sieg...
Post Scriptum (adevărat)
- Unde nu-i rinichi, vai de ficat!
am lasat facebooku, tare asi iesi la o bere
RăspundețiȘtergere