Dacă Cezanne s-a refugiat întrun tablou, de ce să nu mă refugiez şi eu întro vară? Короче eu m-am afundat în senectutea artistică estivală. Ne revedem la toamnă cu creierul renăscut.
P.S.Allen Ginsberg - Refugiile lui Cezanne
În prim plan vedem timp şi viaţă în iureşul cursei
spre partea stângă a tabloului
unde se atinge ţărm cu ţărm.
Dar locul de întâlnire
nu e reprezentat;
el nu se întâmpină pe pânză.
Fiindcă cealaltă parte a golfului
e Raiul şi Eternitatea,
deasupra munţilor săi cu un albicios şi sumbru abur.
Şi imensă apă din L'Estaque este o intermediară
pentru minuscule bărci de agrement.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu