Pântecul Gautamei

Nu mişti, şi neclintirea cucereşte universul

Stau îngheţate picăturile în aer

Versul

Nu e decât un timp mai deformat

Crezut infinitate

Bucăţi de carne rupte din mişcare

Unsuroase

Nemişcate

La fel precum un răsărit ce nu clinteşte

Enorm

Nul în propria-i lucire

E imposibil de dormit la mal

Atunci cînd pe-înserate curge fericirea

Tweet

Pin It