








După ce în Franţa câţiva poliţişti au omorât (întâmplător) un tânăr, a început un val imens de proteste şi acte de vandalism ieşite din comun. Rebeliunile stradale au cuprins toată ţara ajungând şi în curtea vecinilor europeni.
La fel s-a întâmplat la sfârşitul lui 2008 şi în Grecia.
Nu că aş susţine cu mâni şi picioare actele de vandalism, doar că acest gen de proteste a permis Europei să ajungă integră şi aproape fericită până în prezent. Europa dovedea că are o subcultură, o altă faţă, un alt suflet... nu politicienii formau Europa, o formau artiştii, profesorii, sculptorii, gunoierii, studenţii, elevii, lăcătuşii, sudorii, prostituatele, dealerii, deţinuţii şi mai toţi cei care în mare parte formau marea parte, dar erau totuşi consideraţi drojdie şi carne de puşcă. Spunea un bâtrânel că istoria nu o formează niciodată regii,cursul ei este mai degrabă haotic, fiind influenţat uneori de o simplă scânteie adusă de vânt lângă cocioabele mulţimii...
Sâmbata trecută la Chişinău 2 (poliţişti) au omorât un tânăr. Locuia aproape de casa mea, am aflat-o chiar în seara ceea de la prieteni ca mai apoi să văd şi câteva buletine de ştiri exhaustiv de obiective. Au fost şi ceva proteste am înţeles, mici... doar că nu se întâmplă nimic, continuăm să hibernăm, ard doar gunoiştile pline de boschetari.... sâmbătă fac o plimbare pe PMAN, cine merge?
eu :)
RăspundețiȘtergerecam ai dreptate.
RăspundețiȘtergereoamenii de la noi (masa populara, cum s-ar zice) inca habar n-are ce-i aia protest si drepturile omului (libertatea de exprimare, intrunire).
Nici nu stiu cu ce se mananca asta.
Trist.
de puta madre polizei
RăspundețiȘtergere